Rolul lui NU in formarea mea ca tanar

De cate ori spui un NU, mai moare o sansa. Te-ai gandit la asta?

De mici, voi copiii aveti tendinta de a refuza ceea ce vi se sugereaza, iar rolul celor din jur se manifesta in a va explica de ce ar trebui sa faceti o alegere.

In adolescenta tendinta de a refuza sfaturile “celor mari” se accentueaza pe fondul inclinatiei spre libertate, proprie acestei etape de crestere. Chiar si cu tendinta naturala spre a refuza ceea ce crezi ca ti-ar putea fi impus, cand spui nu unui inceput de drum in viata trebuie sa cumpanesti bine.

Iata cateva experiente inregistrate de noi in dialogurile cu diversi adolescenti:

Mihai, 16 ani: “cand parintii, mai ales mama, mi-a spus ca vocea mea e minunata, dar daca aleg o cariera muzicala, trebuie sa studiez temeinic si renunt la a mai canta in bar, m-am revoltat, pentru ca imi placea ca toti prietenii mei ma puneau sa cant. Din pacate, fumul de tigara si un anumit stil de cantat “din gat” m-au facut sa ratez un concurs de canto, pentru ca vocea mea nu a mai vrut sa fie ce era. Nu stiu daca voi mai putea recupera suficient cat sa pot intra la Conservator”.

“La 14 ani, spune Laura, am decoperit un baiat- mi se parea ca e cel mai frumos din scoala. A fost primul meu iubit si aveam senzatia ca de fiecare data cand bunica (cu ea locuiesc pentru ca ai mei lucreaza in Italia), imi spunea ca nu e potrivit pentru mine, de fapt are ceva cu el. Nu vedeam nici o problema din faptul ca el are 18 ani si mi se parea ca ma iubeste, asa cum il iubeam eu. Pentru ca bunica nu ma lasa sa ies cu el, in loc sa ma duc la scoala, chiuleam si ne vedeam la un prieten de-al lui. Intr-o zi, Andrei- asa se numea, mi-a spus ca el cand termina scoala pleaca sa lucreze in Anglia si sa faca bani. Mi-a propus sa plecam impreuna si am fost de acord. Deja aveam catalogul plin de absente si incasasem 4 dupa 4, nu mai credeam ca are rost sa ma duc la examenul de capacitate. Cand a aflat bunica era tarziu si supararea a imbolnavit-o efectiv. Nu prea mi-a pasat, am pierdut anul si l-am ales pe Andrei, numai ca peste doua luni l-am vazut ca se saruta cu o alta fata. Acum sunt cea mai mare din clasa si poate ca anul acesta voi lua examenul si voi putea privi in ochii bunicii mele. “

Uneori ocaziile nu se mai intorc si ne gandim o viata la ceea ce am fi putut avea. E si situatia lui Vlad care e infectat cu HIV si pentru ca nu mai suporta sa fie respins, a parasit scoala. Credea ca moare repede dar a ajuns la 25 de ani si acum, pentru ca nu are opt clase, nu se poate califica in nici o meserie. Pentru el sansa nu mai exista si incearca sa se angajeze cu ziua in sat, ca sa castige un ban.

Uneori limitele le punem noi, spunand “nu mai pot” sau “nu pot face asta”. O privire in jur care sa va ajute sa identificati persoane care sa va sprijine, pentru a putea depasi limita, consultarea cu mai multe persoane, pot fi metode de a gasi solutia de depasire a barierei. E si cazul tinerilor cu dizabilitati care nu cred suficient in capacitatea lor de a se incadra, de pilda, si care cu sprijinul consilierului descopera cat de utili si de valorosi sunt.

Prin urmare, libertatea de a alege e extraordinara, dar promite-ti-va ca inainte de a spune NU unei sanse va mai ganditi odata!

Mihaela Munteanu